În ultimele două luni, am avut două experiențe care ne-au atras atenția asupra problemei formularelor A1 false. Mai întâi, un potențial client ne-a povestit despre utilizarea unor astfel de documente, iar ulterior am avut ocazia să analizăm chiar noi câteva formulare A1 suspecte.
Cele două întâmplări ne-au determinat să scriem acest articol. Pentru că, dincolo de problema falsificării unor documente oficiale, există și riscul ca antreprenori de bună-credință să plătească sume importante pentru documente care, în realitate, nu au nicio valoare juridică.
Două situații întâlnite în doar două luni
Prima situație a apărut în cadrul unei discuții cu un potențial client Taxland. Acesta ne-a povestit că știe de existența unor persoane și companii care folosesc formulare A1 false și că practica ar fi destul de răspândită in domeniul lui de activitate. Nu aveam cum să verificăm amploarea fenomenului, dar informația ne-a atras atenția.
La scurt timp, am fost contactați de o companie din Belgia, beneficiarul unor lucrări executate de o firmă din România.
Reprezentanții companiei belgiene primiseră recent câteva formulare A1 și doreau să știe dacă documentele erau în regulă. Mai văzuseră formulare A1 emise de CNPP și cele noi arătau puțin diferit.
Le-am analizat și, spre surprinderea noastră, am identificat mai multe elemente care ne-au făcut să suspectăm că formularele ar putea fi falsificate. Am comunicat suspiciunile noastre companiei belgiene, recomandând verificarea autenticității documentelor la instituția emitentă.
Nu putem afirma că documentele respective erau false fără o confirmare oficială. Însă experiența ne-a convins că merită să atragem atenția asupra acestui risc.
Cum poți recunoaște un formular A1 posibil fals?
Formularul A1 este documentul care atestă legislația de securitate socială aplicabilă unei persoane care lucrează temporar într-un alt stat european sau desfășoară activități în mai multe state.
În România, documentul este emis doar de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Din experiența noastră, există câteva indicii care ar trebui să ridice semne de întrebare.
1. Semnătura electronică lipsește sau nu poate fi validată
Formularele A1 autentice sunt semnate digital. În documentele pe care le-am întâlnit noi în ultimii ani, semnăturile electronice au fost asociate unor adrese de e-mail aparținând domeniului cnpp.ro.
Acesta este un prim element pe care îl verificăm.
Totuși, simpla apariție a unei adrese @cnpp.ro nu dovedește autenticitatea documentului. Important este ca semnătura electronică să fie validă, documentul să nu fi fost modificat după semnare, iar identitatea semnatarului să poată fi verificată.
Ideal este să solicitați fișierul PDF original, nu o copie scanată sau o fotografie.
2. Calitatea documentului este neobișnuit de slabă
Formularele A1 autentice cu care am lucrat noi au avut o calitate bună, cu texte și elemente grafice clare.
În schimb, documentele suspecte pe care le-am analizat aveau o calitate surprinzător de slabă. Existau diferențe de font și rezoluție între secțiunile formularului, ca și când cineva ar fi pornit de la un formular A1 autentic și ar fi modificat doar datele angajatorului român, ale angajatului și ale beneficiarului din străinătate. Ultima secțiune, cea în care apar datele CNPP, avea o cu totul altă rezoluție.
Desigur, nu orice document care nu arată bine este fals. Și, foarte probabil, există falsuri realizate suficient de bine încât să nu poată fi identificate printr-o simplă examinare vizuală.
Dar un document care arată neobișnuit merită verificat suplimentar.
3. Cineva promite obținerea formularului A1 în două sau trei zile
Acesta este probabil unul dintre cele mai importante semnale de alarmă.
Din experiența noastră, obținerea formularului A1 presupune o procedură administrativă care, de regulă, nu se finalizează în cateva zile.
Prin urmare, dacă o persoană vă promite că vă obține toate formularele A1 în 2-3 zile, indiferent de situația firmei și a angajaților, ar trebui să fiți foarte precauți.
Mai ales dacă solicită sume mari de bani pentru această presupusă facilitate.
O promisiune de emitere foarte rapidă nu demonstrează că documentele sunt false, dar constituie un motiv suficient pentru verificări suplimentare.
4. Verificați documentele prin canalele oficiale
Începând cu anul 2024, CNPP utilizează aplicația RODPA1 pentru gestionarea cererilor și emiterea electronică a formularelor A1.
Solicitantul poate urmări cererea și poate regăsi documentele emise în contul său.
Dacă aveți dubii, solicitați CNPP acces la propriul cont online pe platforma cnpp.ro. Acolo, în dreptul cererii depuse (dacă aceasta a fost într-adevăr depusă), puteți verifica statusul ei și, dacă a fost aprobată, puteți descărca formularele A1.
Falsificarea unui formular A1 poate atrage răspunderea penală
Un formular A1 nu este o simplă hârtie necesară pentru accesul pe un șantier din Germania sau Belgia. Este un document oficial care produce efecte juridice și care confirmă aplicarea legislației de securitate socială a unui anumit stat.
Prin urmare, falsificarea sa poate avea consecințe penale.
Potrivit art. 320 din Codul penal, falsul material în înscrisuri oficiale se pedepsește, în forma de bază, cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
De asemenea, art. 323 din Codul penal sancționează uzul de fals. Folosirea unui înscris oficial, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Este importantă această distincție: nu doar persoana care falsifică documentele poate răspunde penal, ci și cea care le folosește știind că sunt false.
Pe de altă parte, o firmă care a cumpărat documentele fără să cunoască falsul nu devine automat vinovată de uz de fals. Dacă descoperă că a fost înșelată, firma românească sau beneficiarul din străinătate poate sesiza autoritățile competente.
În funcție de circumstanțe, pot apărea și alte consecințe juridice, inclusiv în legătură cu contribuțiile sociale datorate în statul în care se desfășoară efectiv activitatea.
Un caz celebru: 650 de lucrători portughezi detașați în Belgia cu documente A1 false
Cine crede că un formular A1 fals nu va fi descoperit ar trebui să citească hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 23 ianuarie 2025, pronunțată în cauza C-421/23 – ONSS.
Cazul privește un antreprenor portughez care, prin intermediul mai multor societăți, a detașat 650 de lucrători portughezi pe șantiere din Belgia, în perioada cuprinsă între 2012 și 2017.
Pentru acești lucrători au fost prezentate documente care păreau să fie certificate A1 emise de instituția competentă din Portugalia, însă, în realitate, acestea erau false.
În urma verificărilor efectuate, autoritatea competentă din Portugalia a confirmat că nu emisese certificatele respective.
Ulterior, în 2021, o instanță belgiană a constatat vinovăția antreprenorului portughez pentru mai multe infracțiuni, inclusiv fraudă privind contribuțiile sociale și utilizarea unor documente false.
Cazul demonstrează că simplul fapt că un document are forma unui certificat A1 nu înseamnă că el va fi acceptat fără verificări.
Autoritățile statelor membre pot coopera pentru a verifica autenticitatea certificatelor și pentru a identifica situațiile de fraudă.
De ce ajung antreprenorii români să cumpere asemenea documente?
Dincolo de aspectele juridice, există și o realitate pe care o cunoaștem foarte bine din activitatea noastră.
Un antreprenor român obține un contract în Germania, Belgia sau alt stat european. Are oamenii pregătiți, transportul organizat, cazarea rezervată și un termen contractual pe care trebuie să îl respecte, altfel va plăti penalități. Beneficiarul din străinătate îi solicită formularele A1 înainte de a permite accesul angajaților pe șantier.
Antreprenorul depune dosarul și așteaptă emiterea documentelor. Timpul trece, presiunea crește, iar fiecare zi de întârziere poate însemna costuri importante sau chiar pierderea contractului.
Disperat, caută o soluție și ajunge la cineva care îi promite că poate obține formularele A1 în 2-3 zile, contra unei sume considerabile. Este ușor de înțeles de ce un antreprenor aflat într-o asemenea situație poate fi tentat să accepte oferta.
Problema apare când, după ce a plătit, descoperă că a primit niște documente fără valoare juridică. În loc să rezolve problema inițială, se poate trezi într-o situație mult mai gravă.
Riscul cel mai mare poate fi pierderea reputației
Să ne imaginăm că un beneficiar german sau belgian descoperă că un subcontractant român i-a prezentat formulare A1 false.
Chiar dacă ulterior se dovedește că administratorul societății românești a fost el însuși victima unei înșelăciuni, relația comercială poate fi serios afectată.
Beneficiarul poate suspenda lucrările, poate solicita explicații, poate refuza accesul personalului sau poate decide încetarea colaborării. Contractele se câștigă greu, relațiile de încredere se construiesc în ani, dar se pot pierde foarte repede.
Câteva formulare A1 cumpărate de la persoana nepotrivită pot pune în pericol un contract de sute de mii de euro și relații comerciale construite în timp.
Ce recomandăm firmelor care au nevoie de formulare A1?
Recomandarea noastră este simplă: nu confundați promisiunea unei emiteri rapide cu garanția unui document autentic.
Nu acceptați explicații de tipul „avem noi pe cineva care le rezolvă imediat”.
Iar dacă aveți deja formulare A1 și aveți dubii că ar fi autentice, verificați-le înainte de a le transmite beneficiarilor sau autorităților din străinătate.
La Taxland lucrăm de peste 13 ani cu procedurile privind formularele A1 și detașarea transnațională a angajaților. Știm cât de frustrante pot fi întârzierile administrative și câtă presiune exercită beneficiarii străini asupra firmelor românești.
Tocmai de aceea considerăm că este important să discutăm deschis despre acest fenomen.
Un formular A1 autentic poate necesita timp. Un formular A1 fals poate costa mult mai mult decât timpul economisit.
Dacă aveți îndoieli privind documentele A1 primite sau doriți să gestionați corect procedura de obținere a acestora, ne puteți contacta la office@taxland.ro.