Unul din patru europeni de vârstă activă stabiliți în afara statului de origine este român
România își consolidează poziția de principală țară de origine pentru mobilitatea forței de muncă în interiorul Uniunii Europene. Potrivit celor mai recente date din raportul anual al Comisiei Europene privind mobilitatea intra-UE – „Annual report on intra-EU labour mobility”, publicat în februarie 2026 (cu date aferente anului 2024) – românii reprezintă 26% din totalul cetățenilor UE de vârstă activă stabiliți într-un alt stat membru.
Deși economia României a recuperat în ultimul deceniu o parte din decalajul salarial față de restul Uniunii, imaginea de ansamblu rămâne aceeași: țara noastră continuă să furnizeze cel mai mare contingent de cetățeni mobili din interiorul pieței unice.
România rămâne liderul mobilității intra-UE
Datele publicate în rapoartele succesive ale Comisiei Europene arată că România își păstrează prima poziție, atât ca pondere, cât și ca volum al cetățenilor mobili din interiorul Uniunii.
Dacă în 2014 România era deja principala țară de origine a lucrătorilor mobili din UE, în 2023 și-a menținut această poziție, iar în 2024 ponderea sa a urcat la 26%.
Prin comparație, Polonia și Italia rămân următoarele două mari țări de origine, dar la o distanță considerabilă de România.
România, Polonia și Italia: comparația 2014 vs. 2023 vs. 2024
În 2014, România înregistra aproximativ 2,104 milioane de cetățeni mobili de vârstă activă în UE/EFTA. În 2023, estimarea a urcat la circa 2,244 milioane, iar în 2024 a atins pragul de aproximativ 2,3 milioane, reprezentând 26% din totalul european.
Totuși, această evoluție trebuie privită în paralel cu un alt semnal relevant din 2024: mobilitatea temporară a forței de muncă din România a scăzut puternic. Astfel, deși România rămâne lider în UE ca număr de cetățeni de vârstă activă stabiliți în alte state membre, datele privind documentele portabile A1 indică un recul de 46%, una dintre cele mai mari scăderi din Europa.
Polonia și Italia completează podiumul, însă la o distanță clară de România. Dacă în urmă cu un deceniu ecartul față de Polonia era mai mic, astăzi România domină net clasamentul.
| Țara de origine | 2014 | 2023 | 2024 |
|---|---|---|---|
| România | 2,104 milioane 19,8% din total |
2,244 milioane 25% |
~2,3 milioane 26% |
| Polonia | 1,557 milioane 14,7% din total |
1,112 milioane 12% |
~1,0 milion ~11% |
| Italia | 960.000 9,0% din total |
803.000 9% |
~0,9 milioane ~10% |
Privită retrospectiv, în ultimii 10 ani, tendința este evidentă: România fiind principala țară de origine pentru mobilitatea forței de munca active intra-UE încă de acum 10 ani, poziție menținută și consolidată până în prezent.
Pe de alta parte, Polonia a înregistrat o scădere relativă, în timp ce Italia s-a menținut în top, fără a se apropia insă de nivelul României.
Pentru piața muncii autohtone, concluzia este importantă: deși economia locală a crescut, iar salariile au avansat, exodul forței de muncă rămâne o problemă structurală.
Destinațiile preferate intra-UE
Geografia mobilității românești rămâne extrem de concentrată. Italia este în continuare destinația preferată de românii stabiliți într-un alt stat membru, urmată la distanță semnificativă de Spania și Germania.
Aceste date demonstrează că nu discutăm doar despre o mobilitate temporară, ci despre o diasporă economică solidă, stabilizată în marile piețe ale muncii din sudul și vestul Europei.
Rapoartele Comisiei Europene confirmă că Italia și Spania sunt țările în care românii dețin o pondere majoritară în totalul cetățenilor UE mobili. În Germania, deși structura cetățeniilor este mai echilibrată, țara rămâne una dintre opțiunile de top pentru forța de muncă din România.
Diferența de venit rămâne semnificativă, deși salariile au crescut
Comparația veniturilor ajută la înțelegerea persistenței acestui fenomen. Deși România a recuperat vizibil din decalaj în ultimii ani față de restul economiilor europene, diferențele de venit net anual rămân majore.
Pentru această analiză, am utilizat indicatorul Eurostat privind câștigul salarial net anual (annual net earnings) pentru un salariat angajat cu normă întreagă, fără persoane în întreținere, care realizează venituri 100% din salariul mediu. Deoarece seria anuală publicată de Eurostat include date complete pentru Italia doar începând cu anul 2017, acesta a fost ales ca an de referință în comparația noastră.
| Țara | 2017 | 2024 | Creștere 2024/2017 |
|---|---|---|---|
| România | 6.049,96 euro | 12.654,52 euro | +109,2% |
| Polonia | 8.975,57 euro | 17.002,36 euro | +89,4% |
| Italia | 21.138,65 euro | 24.797,02 euro | +17,3% |
Notă metodologică: Pentru comparația veniturilor a fost folosită seria Eurostat privind „annual net earnings” pentru un salariat full-time, singur, fără copii, al cărui venit exclusiv este salariul mediu. Indicatorul nu este identic cu salariul mediu net lunar publicat de institutele naționale de statistică.
Ce concluzii oferă aceste date
Datele Comisiei Europene arată că România rămâne principala țară de origine pentru cetățenii mobili din interiorul Uniunii. În paralel, deși s-au atenuat, diferențele salariale față de țări precum Italia și Polonia nu au dispărut complet.
Acest context evidențiază paradoxul pieței muncii românești: deși salariile au crescut susținut (dublându-se în euro comparativ cu 2017, față de o creștere de sub 18% înregistrată în Italia), România continuă să fie cel mai mare exportator de forță de muncă din UE. Mai mult, spre deosebire de Polonia – unde numărul cetățenilor stabiliți în alte state europene a scăzut cu peste 440.000 în ultimii 10 ani -, România nu a observat încă o tendință de revenire în țară a diasporei.
Surse:
- European Commission / Publications Office of the EU – Annual report on intra-EU labour mobility, 2025 edition
- European Commission / Publications Office of the EU – Annual report on intra-EU labour mobility, 2024 edition
- European Commission – Annual report on intra-EU labour mobility 2015
- Eurostat Data Browser – Annual net earnings